Un căluţ şi-un călăreţ

Molcom, tropăia pe strada pavată cu piatră cubică. Din când în când simţea cum o parte îi fuge sub apa de ploaie. Se oprea la semafor şi-şi aştepta cuminte rândul să traverseze fiecare intersecţie. Din casetofonul lipit cu super glue de urechi se auzeau melodii de dragoste. Îi venea să necheze de amuzat ce era, dar de dragul călăreţului dădea din urechi în semn de aprobare. Afară plouă şi lumea e amorezată.
Chiar şi el, căluţul 335, iubeşte în taină. E ce mai frumoasă fată pe care a vazut-o vreodată şi el putea s-o iubesacă. Seara, după ce lumea strângea obloanele se cuibăreau împreună sub cerul liber şi gândeau poveşti.
Pe călăreţ îl ştia de ceva ani. Îl simţea de fiecare dată şi acum ştia că e îndrăgostit. N-o cunoscuse pe aleasa lui dar ştia că trebuie să fie specială. Îi era dragă numai pentru că Jony o iubea.
El şi Jony,împreună, au străbătut potecile pe vânt, ploaie, arşiţă sau ninsoare. Nimic nu le-a stat în cale, nici chiar macaraua care nu s-a dat dusă decât dupa ani de negociere. Nici chiar şinele de tramvai aflate în grevă mult prea mult. Erai ei doi, căluţul 335 şi călăreţul lui. Şi amândoi iubeau.

Discover Psapp!